întreabă un puștiulică, nene, ce-i aia, com-mit-ment, nu știu, puștiule, e un fel de cum faci mitu' de mentă, cum adică, da' ce-i ăla mit, mit, mitu' este o chestie pe care la început o vezi, se întâmplă în fața ta și poți pune mâna pe ea, ș-apoi, încetu' cu-ncetu', nu mai este, dispare, și te gândești doar la chestia aia pe care înainte o pipăiai, un fel de fata morgana, îți imaginezi doar ceea ce înainte puteai vedea și pipăi, construiești în spatele ochilor ceea ce înainte aveai în fața lor, hai nene lasă-mă, ești prea savant, zi-mi un mit, uite, ai auzit de sisif, n-am auzit nene, ăsta, sisif, împingea în fiecare zi un ditamai bolovanul pe un deal, c-așa-l pedepsise un zeu, și seara, când sisif era vlăguit, bolovanul se dezechilibra ș-o lua la vale, și sisif a doua zi iar împingea la bolovan, și tot așa zi de zi, și dacă la început unii au fost martori, p-ormă a devenit o poveste și după aceea un mit, că toți știau povestea de la alții, dar nici unul nu mai putea adeveri cu ochiul sau cu mâna...
hai nene că-i gogonată, ce, sisif nu se putea trezi dimineață și să își vadă de altceva, să-l lase naibii de bolovan, să facă ceva ce îi aducea bucurie, nu puștiule, nu putea, c-avea un com-mit-ment, trebuia să facă mitul de mentă, avea un angajament cu zeul...
:-)))
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu