luni, 8 noiembrie 2010

eat pray love

îmi simt ochiul stâng ca și cum s-ar întoarce perpendicular pe cel drept. zici că sunt din guernica. mă gândeam. între a citi cartea și a o vedea ecranizată, cred că este preferabil să vezi întâi filmul. din experiențele mele întotdeauna este mai bună cartea, și-atunci este îmbucurător să descoperi după momentul vizionării, citind, scene omise sau nepuse corespunzător în scenă și pe care mintea ta le poate regiza în premieră, altfel, îmbogățindu-te, decât să citești mai-nainte cartea și să trăiești pe urmă dezamăgirea unei slabe ecranizări și care nu se apropie de felul în care ți-ai imaginat tu, povestea. sigur, sunt modalități diferite de reprezentare și care nu trebuie, în definitiv, comparate. zorba de pildă, e atât de bun filmul și excepțională cartea, și poți vorbi de fiecare, și împreună și separat. nu mi-l pot imagina pe alexis zorba altfel decât cu chipul lui anthony quinn. în alb și negru.

am văzut eat pray love. am descoperit-o pe bebel gilberto. nu știu încă dacă în carte va fi.

Niciun comentariu: