pășești, mergi, alergi... fugi de-a lungul drumului, drumul ăsta cu capăt, cu un capăt, viața ta, toate viețile au un capăt, ori poate mergi alene, nu asta este important... nu viteza, nu drumul, poate nici măcar direcția, ci tu însăți, cel care poate pricepe toate acestea, că este sau poate fi, un drum, o direcție, o viteză anume, un călător adică... ce este important până la urmă? întrebarea! răspunsul! viața mea? viața ta? poți judeca, în clipe de restriște, că nimeni, până la urmă, nu dă socoteală în fața ta decât tu însăți... și dacă strigi, urli, zbieri, ca apucatul, meidei meidei, poate nu te aude nimeni, poate nimeni nu poate înțelege, și ce?!... țipătul tău intră la categoria: circumstanțe atenuante? ...țipătul tău este al tău, pre limba ta și fiecare pasăre pre limba ei piere...
meidei meidei...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu