în carte, Zorba exprima tot ceea ce nu putea exprima altfel, prin dans, bucuria, tristețea, împlinirea, durerea, neputința, speranța, lucru pe care filmul îl arată sărăcuț față de ceea ce îți imaginezi citind rândurile așezate unul după altul de Kazantzakis, și totuși secvența finală, depășește ceea ce cartea poate să îți transfere atunci când Quinn spune senin, boss, ai totul în afară de un singur lucru, madness, un dram de nebunie, și atunci, străfulgerat, acela, dintr-odată devenit învățăcel față de Zorba, îi spune, teach me to dance, învață-mă să dansez, și Zorba, vesel, râde... ce poți face altceva la spectacolul vieții decât să râzi sau să plângi, preferabil să râzi, Zorba care este un zeu cretan modern îl întreabă pe Basil, râzi? și Basil zice: râd, ce să fac! ce mama drakului mai poți face altceva decât să râzi?
și Zorba, șugubățul, optimistul pur, le știe pe toate astea. el râde. ce draku să facă altceva? râde și dansează. și de aia iubesc eu Grecia. tu râzi? http://www.youtube.com/watch?v=IeBxzpwGh_A
după ce am citit cartea, acum 22 de ani, 7 zile am crezut în fiecare clipă, boss, că viața nu poate fi decât frumoasă, și de râs, viața e un spectacol boss, și la sfârșit aplauzi, și oricum altceva nu ai ce face, decât să te amuzi, de aia râd eu boss, mai mereu...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu