joi, 25 martie 2010

wall-e

(1). am revăzut ieri câteva secvențe din wall-e. filmul acela superb de desene animate în care un roboțel ecologic, sau mă rog, care încearcă să ecologizeze planeta axfixiată de gunoaie, se îndrăgostește de o roboțică, Eve. filmul este mai bun decât enorm de multe filme cu distribuție umană. însă mi-a reamintit și ceva mult mai concret. că România noastră este o țară de gunoaie de care nu prea putem fi mândri. și nu ne-ar strica niște roboței care să strângă peturile, hârtiile și toate mizeriile care rămân în urma noastră. că altcineva n-are cine...

(2). la o ieșire pe malul unei ape, la iarbă verde cum se spune, într-o duminică, spre sfârșitul verii trecute, am asistat cu uimire, cum în jurul meu, pe o arie întinsă, s-au instalat în cursul a două ore, circa 20 de familii, cu mașini, copii, unii cu căței etc. câțiva au venit să prăjească vinete. toți au făcut focuri și au prăjit carne la grătar. câțiva, deși erau vetre vechi în apropierea lor, au ars iarba ca să facă altele noi. ale lor. majoritatea au băut bere la pet sau cutie. câțiva la sticlă. copii au mâncat lebeniță. pepene verde, adică. au dat muzica tare, să se simtă bine și să aprecieze vecinii de grătare ce muzică bună au ei. la modă. în general, manele. la plecare, întrucât era un container, amplasat relativ departe, circa 100 de metri, a început dezmățul. cojile de pepene au fost aruncate în apă. la fel cele de vinete pârlite. așijderea resturile de mâncare. întrucât unii au văzut că alții aruncaseră altădată, peturile în tufe, și-au aruncat și ei dozele și peturile goale, tot acolo. cu o oarecare discreție și jenă. de genu', ce să-i faci! unde să le arunci? dacă primăria, statul, cineva, nu pune coșuri de gunoi. sau nenorocitu' ăla de container mai aproape. majoritatea le-au lăsat în vatra focului, strânse laolaltă. că doar va veni cineva (cine naiba frate??!!), care cu asta se ocupă și pentru asta este plătit să le strângă. vreo 2 și-au strâns toate gunoaiele în pungi de nailon dar le-au lăsat tot în vatra focului. cu același gând. că va veni cineva după ei. nimeni nu s-a deplasat până la container cu propriile deșeuri. nimeni nu și-a dus gunoiul acasă.

(3). primăria, statul, cineva... când eram copil, ne ducea cu școala la pădure, în parcuri, pe malul Mureșului să strângem mizeriile altora. aveam acțiuni civice. cu tovarășa învățătoare. era pe vremea lui Ceaușescu. e adevărat că nu existau peturi. astăzi nu se fac astfel de acțiuni. e degradant. umilitor. sunt oameni plătiți pentru asta. sau cei care iau ajutoare sociale. cineva. statul. primăria, să le descurce...

(4). mă întreb cum se formează conștiința civică a românului! cine ne educă pe noi înșine și pe copii noștri, cu privire la curățenie, de exemplu. cine ne civilizează? cine ar trebui! cine ne spune să nu aruncăm mizerii pe jos, pe stradă, în natură, să nu scuipăm și să nu ne aruncăm chiștoacele țigărilor pe trotuar sau ambalajele produselor consumate pe geamul mașinii. părinții, profesorii, preoții, politicienii, ziariștii?! cine dintre ei ar trebui să facă asta. suntem o țară a gunoaielor! și nu pentru că ne fac alții ci pentru că acesta este gradul nostru de civilizație.

(5). când intri în România dinspre Ungaria, pe la vama Borș, pe dreapta sunt câteva benzinării. până la Oradea sunt 10 kilometri. sunt câteva parcări. în marginea fiecăreia și-n câmpul larg aflat în apropiere, sunt sute de peturi de plastic, de doze de aluminiu, de pungi goale de chipsuri, ambalaje de carton și multe altele. imaginația poate să zburde. același lucru însă, îl întâlnești și la celelalte vămi.

(6). de fapt toate locurile frumoase, turistice ale României sunt împânzite de resturi menajere. de deșeuri. de gunoaie. lend of ciois.

(7). îmi imaginez o campanie susținută a tuturor românilor. a bloggerilor. pe net. în presă. cu tocșouri continue la tv. seară de seară și imagini din România noastră. cu acțiuni concrete ale politicienilor. cu exemple date de primul om al țării. de profesori. de preoți. cu mobilizarea tuturor cetățenilor în programul: curățenia țării.


... hei, zice un amic, visezi, trezește-te, lasă. uită-te la wall-e. e simpatic, nu?

Un comentariu:

Matilda spunea...

... sau să ne transformăm noi în roboţei ecologici, măcar pentru o zi...