astea, zilele de Paști, ar trebui să fie niște zile de liniște și împăcare, cu lumină... nu știu de ce eu mă simt însă ca și cum nu aș mai fi, mă simt absent de la sărbătoarea ființei, nepetrecându-mă, letargic... sunt iar Ochiul mut, livid și rece. de ce?
nu mă regăsesc în trupul și-n mintea pe care o locuiesc astăzi. dar în mod sigur va trece...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu