Astăzi am primit cea mai mare critică de până acum... Face to face.Zice omu': am citit blogu' tău, interesant... da' pân' la urmă nu zici mare lucru, începi câte un subiect da' nu îl termini, nu sfârșești nimic, nu aflu părerea ta și mai mult mai și zici în unele postări că vei continua aldat'... Corect zic! Mă apăr, ce să fac! Ce? Am zis vreodat' că vreau să epuizez vreun subiect?! Fac și io niște amărâte de trimiteri. Te pun pe drum. Îți dau o direcție. Gândește tu mai departe!
Blogu' meu nu-i exegeză pe subiecte date. E sentiment și emoție într-o anumită clipă. E al meu. Gândul meu, bietu', se învârte cu o asemenea viteză amețitoare încât niciodată nu reușesc să îl prind deplin și atunci sfârșesc nemărturisit adesea într-o insatisfacție perpetuă. Mă bucur însă, că tu criticule m-ai ghicit, da' n-am ce face. Mea culpa! Mă voi strădui la mai mult. Promit. Voi relua subiectele de până acum cu partea a doua. Și a treia. Dacă pot, și așa mai departe. No.
Nu mi-am propus să epuizez vreun subiect. Nici să manipulez cititoru'. Arunc și io câte un gând în drum... Asta-i. Think!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu