ianuarie iremediabil nu

soarele e departe-n cer, iarnă nu e nicăieri, senzația de dimineață și cea de seară este de simulacru acid, nu îți vine să faci nimic, nu fac nimic, sunt autentic în nemișcare, ceilalți cred că sunt personajul scrierilor mele, uneori sunt, alteori nu, sunt de fapt toate personajele mele și nu sunt nici unul numai, rămâne un rest în mine ascuns afund de care trag zadarnic, anul trecut în prima zi Cumnatu' murea, o parte din el s-a ascuns înlăuntrul meu și privește prin ochiul meu, știu, și din copilul ce-am fost  o parte s-a pitit adânc în mine, și din tânărul care eram o parte e pe undeva dosită, sunt mostre din mine, eșantioane ale fiecărei zile zvârlite haotic în dezordinea ființei mele, simt, uneori mă doare, și senzația că repet mereu aceleași cuvinte ca o cutiuță muzicală prizonieră a unei singure melodii, și atunci tac... http://youtu.be/bBz1qeVtvxE