Întâmplarea absolut "circumstanțială" a făcut să schimb postul de radio în timp ce călătoream sub soare și să dau de Alifantis cu a lui emoție de toamnă... în stânga drumului meu pădurile-mi păreau nesfârșite, fără cărări și fără de frunze căzute, pe dealuri stăteau parcă rând, încolonați, copacii... ca și cum așteptau să-i cheme cineva la raport, unul câte unul... soarele tot încerca să-mi intre în față...
Și-am zis, ști, mi-a amintit Alifantis de toamnă... Și vocea caldă din afara mea, râzând prietenos, complice, a zis, vai, cum ne amintește ticălosu' de alifantis în fiecare an că e toamnă...
Chiar, vai...
http://www.youtube.com/watch?v=SbT-9_mdx8c
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu