oriunde privesc acum, ochiul meu doar întrezărește... și-ntr-un fel mă simt precum un orb, am ochii deschiși dar nu văd, văd ceva care din câte îmi amintesc ar trebui să fie lumină și sunt prins în prezent, în spate-i nostalgie iar ceea ce e în față nu disting, speranță, dorință, vis...
orbul care sunt s-a săturat de sine și-i trist... m-am săturat și de cuvinte și de-nțelesurile lor subtile ori nu, aș tăcea o mie de ani...
http://youtu.be/LbN8bk9ljQw
joi, 28 iulie 2011
joi, 21 iulie 2011
momentul care trecuse
gândul netrebnic, purtător de-ndoială, neliniște și nesiguranță, rictusul scurt și amar al rațiunii, amestecate cu luna pierdută în mare și marea-nvelită de lună, orașul la o milă în urmă și cerul roșiatic împuns de catarg, bărci răzlețe-n orizont ori luminițe pierdute de cineva, drumul alb croit de la provă-nainte, valul ușor murmurat dedesubt, veselia contagioasă a prietenilor din spate, jarul țigării indicând drumul adevărat,
un cântec șoptit și-un cântec strigat, și-o clipă eu singur contrabalansând veselia din urmă...
și zici stai să dau cuvânt liniștii acesteia ce-o simt acuma dintr-odată cuiva dar ghinion, țârrrr-ul n-apucă să se lege de da și asta-i...
constat întristat apoi mai târziu că momentul împărtășirii trecuse...
http://youtu.be/kuOJ5tfLhRM
un cântec șoptit și-un cântec strigat, și-o clipă eu singur contrabalansând veselia din urmă...
constat întristat apoi mai târziu că momentul împărtășirii trecuse...
http://youtu.be/kuOJ5tfLhRM
joi, 14 iulie 2011
punctul meu de vedere
întrucât am scris un articol și pare că vremea lui trece îl agăț aici:
"
ca-n povestea cu împăratul gol...
Am scris odată pe blog, despre mirarea care te poate cuprinde atunci când ți se pare că re-trăiești o scenă neverosimilă din povestea lui Andersen, în care un împărat, păcălit de un croitor șmecher (sau mai mulți!), umblă în cele din urmă prin fața supușilor săi despuiat complet, el bietul, convins că are cele mai strălucitoare haine, și nimeni nu are curajul să-i spună că e dezbrăcat, cu excepția unui puști rebel, pe care în finalul plimbării înălțimii sale, îl umflă râsul, și strigă în gura mare, hohotind, că edilul e în pielea goală!
În ședința de consiliu local a lunii mai 2011, am avut o interpelare în care i-am cerut, primarului municipiului Reghin, să ne prezinte în scris, costurile tipăririi și difuzării unor materiale electorale cu-n an înainte de alegeri, la adăpostul întunericului, cândva la mijlocul lunii mai. Mai exact, textual, interpelarea mea suna așa, dacă ceea ce apare pe primăriareghin.ro la procese-verbale ale ședințelor, reproduce fidel ceea ce am rostit eu: „ Am o singură interpelare şi aş vrea să primesc un răspuns în scris, dacă se poate la următoarea şedinţă.
Am mai spus-o în repetate rânduri, cred sincer că fiecare om are o opinie, are dreptul să aibă o opinie şi poate să-şi dea cu părerea în problemele de interes public. În schimb autorităţile publice dispun, stabilesc, informează, comunică, aduc la cunoştiinţa cetăţenilor. Să reproduci într-un material girat de primar cuvânt cu cuvânt părerea unui ziarist înseamnă să-l transformi în material electoral. Aşa ceva nu se face. Eu m-am exprimat inclusiv cu ocazia acelei şedinţe că sunt pentru investiţii în Reghin, sunt pentru credit, am avut dubii asupra oportunităţii şi asupra pregătirii materialului de şedinţă. Părerea mea este domnule primar, că manipulaţi opinia publică, opinia reghinenilor. Aş vrea să ştiu acele materiale difuzate la adăpostul întunericului acum trei săptămâni, cine le-a făcut, la ordinul cui şi cine le plăteşte. Cine plăteşte aceste materiale electorale şi pe cei care le-au distribuit. Mulţumesc.”
În precedentul număr al unui ziar local, la rubrica Politica, mă trezesc prins în același spațiu, cu primarul nostru care îmi răspunde indirect că: “Nu știu cum manipulez eu populația. Domnul consilier Sorin Pui, poate să solicite ceva în scris cuiva cu cine are relații de subordonare, nu mie, pentru că între primar și consiliu nu există o astfel de relație de subordonare.”
Și zice acolo că el nu se consideră cu nimic vinovat... Păi să explic atunci:
1. Conform dicționarului explicativ al limbii române a manipula înseamnă, pe lângă a manevra, a mânui și... a influența opinia publică prin mass media sau prin alte metode persuasive.
2. De fapt s-au împărțit 2 broșurele: pe lângă broșura cu verde numită Raport către Reghineni (și-n care sunt mai multe inexactități, da’ vorbim altădată) mai este una cu roșu, numită Reghin 2011 și pe care scrie, jos în dreapta, în diagonală, martie 2011, că poate mai apar, deh!
3. Aceste broșuri nu au: autori, tiraj, casetă redacțională și alte lucruri elementare atunci când vrei să informezi publicul – ca și cum ar fi niște fițuici anonime!!
4. În aia cu roșu se reproduce exact un articol dintr-un ziar de opinie mureșean, (fără însă a se menționa acest lucru!!) care insinuează că eu m-am opus investițiilor în Reghin, atunci când nu am votat noul credit, omițând faptul că eu am subliniat subțirimea, contrazicerile și neprofesionalismul materialului de ședință respectiv. Și faptul că totul era promovat în absența unei strategii!!!
5. Când zici numa’ de lucrurile bune e lămuritor, e clar că vrei să te placă lumea, și că, e electorală frate! Da’ dacă-i zici raport, trebuie să le pui și pe alea care n-or ieșit, să știm și de banii aruncați pe fereastră și, și de cele rele. NU? Pe lângă rozul puterii trebuie să apară și griul pe care îl remarcă doar opoziția.
6. Și pe banii cetățenilor nu poți plăti materiale, în care unii se destăinuie ce vor face în cabina de vot la anu’!!! Pentru că este inadmisibil.
De aia e manipulare domnule!
Și-apoi culmea râsului! Primaru’ se întreabă retoric, dacă n-are el dreptul să informeze populatia despre ce-a făcut cu banii!!! Păi tocmai aia cerusem și eu în interpelare. Cât au costat domnu’ primar broșurile electorale, câte numere ați făcut, cine le-a scris și cine le-a platit, și tiparu’ și pe aceia care le-au împărțit noaptea prin cutiile poștale.
Și încă ceva, ca să răspund la chestia cu ce pot eu să solicit și subordonarea : nu cunoașteți legea domnu’ primar!!!
În Legea administrației publice, 215 din 2001, republicată și actualizată, aia după care se ghidează și primarii în mod curent, scrie așa, la sectiunea a 2-a, Atribuțiile consiliului local, art.36, alin.(6), litera d) poate solicita informări si rapoarte de la primar, viceprimar si de la sefii organismelor prestatoare de servicii publice si de utilitate publică de interes local; (consiliul local adică...). Nu-i vorba de subordonare... dar așa, o informare mică, un raporțel, ceva! Oricum la ora la care scriu acestea, s-a desfășurat deja ședința de pe luna iunie a consiliului local (a municipiului Reghin) și evident că nu a apărut nici un răspuns, (e mult de calculat!?). Primarul răspunde (când vrea!) dar nu dă socoteală. Deh! Numai în fața marii adunări...
Dacă nu vă plac în postura de consilier local, răspundeți-mi ca unui, cetățean. Și eu sunt reghinean!
:)
sorinpui@gmail.com
P.S. - M-am tot gândit că ăsta-i pamflet.
P.S.2 - Și la edilu’ ăla gol a lui Andersen.
"
"
ca-n povestea cu împăratul gol...
Am scris odată pe blog, despre mirarea care te poate cuprinde atunci când ți se pare că re-trăiești o scenă neverosimilă din povestea lui Andersen, în care un împărat, păcălit de un croitor șmecher (sau mai mulți!), umblă în cele din urmă prin fața supușilor săi despuiat complet, el bietul, convins că are cele mai strălucitoare haine, și nimeni nu are curajul să-i spună că e dezbrăcat, cu excepția unui puști rebel, pe care în finalul plimbării înălțimii sale, îl umflă râsul, și strigă în gura mare, hohotind, că edilul e în pielea goală!
În ședința de consiliu local a lunii mai 2011, am avut o interpelare în care i-am cerut, primarului municipiului Reghin, să ne prezinte în scris, costurile tipăririi și difuzării unor materiale electorale cu-n an înainte de alegeri, la adăpostul întunericului, cândva la mijlocul lunii mai. Mai exact, textual, interpelarea mea suna așa, dacă ceea ce apare pe primăriareghin.ro la procese-verbale ale ședințelor, reproduce fidel ceea ce am rostit eu: „ Am o singură interpelare şi aş vrea să primesc un răspuns în scris, dacă se poate la următoarea şedinţă.
Am mai spus-o în repetate rânduri, cred sincer că fiecare om are o opinie, are dreptul să aibă o opinie şi poate să-şi dea cu părerea în problemele de interes public. În schimb autorităţile publice dispun, stabilesc, informează, comunică, aduc la cunoştiinţa cetăţenilor. Să reproduci într-un material girat de primar cuvânt cu cuvânt părerea unui ziarist înseamnă să-l transformi în material electoral. Aşa ceva nu se face. Eu m-am exprimat inclusiv cu ocazia acelei şedinţe că sunt pentru investiţii în Reghin, sunt pentru credit, am avut dubii asupra oportunităţii şi asupra pregătirii materialului de şedinţă. Părerea mea este domnule primar, că manipulaţi opinia publică, opinia reghinenilor. Aş vrea să ştiu acele materiale difuzate la adăpostul întunericului acum trei săptămâni, cine le-a făcut, la ordinul cui şi cine le plăteşte. Cine plăteşte aceste materiale electorale şi pe cei care le-au distribuit. Mulţumesc.”
În precedentul număr al unui ziar local, la rubrica Politica, mă trezesc prins în același spațiu, cu primarul nostru care îmi răspunde indirect că: “Nu știu cum manipulez eu populația. Domnul consilier Sorin Pui, poate să solicite ceva în scris cuiva cu cine are relații de subordonare, nu mie, pentru că între primar și consiliu nu există o astfel de relație de subordonare.”
Și zice acolo că el nu se consideră cu nimic vinovat... Păi să explic atunci:
1. Conform dicționarului explicativ al limbii române a manipula înseamnă, pe lângă a manevra, a mânui și... a influența opinia publică prin mass media sau prin alte metode persuasive.
2. De fapt s-au împărțit 2 broșurele: pe lângă broșura cu verde numită Raport către Reghineni (și-n care sunt mai multe inexactități, da’ vorbim altădată) mai este una cu roșu, numită Reghin 2011 și pe care scrie, jos în dreapta, în diagonală, martie 2011, că poate mai apar, deh!
3. Aceste broșuri nu au: autori, tiraj, casetă redacțională și alte lucruri elementare atunci când vrei să informezi publicul – ca și cum ar fi niște fițuici anonime!!
4. În aia cu roșu se reproduce exact un articol dintr-un ziar de opinie mureșean, (fără însă a se menționa acest lucru!!) care insinuează că eu m-am opus investițiilor în Reghin, atunci când nu am votat noul credit, omițând faptul că eu am subliniat subțirimea, contrazicerile și neprofesionalismul materialului de ședință respectiv. Și faptul că totul era promovat în absența unei strategii!!!
5. Când zici numa’ de lucrurile bune e lămuritor, e clar că vrei să te placă lumea, și că, e electorală frate! Da’ dacă-i zici raport, trebuie să le pui și pe alea care n-or ieșit, să știm și de banii aruncați pe fereastră și, și de cele rele. NU? Pe lângă rozul puterii trebuie să apară și griul pe care îl remarcă doar opoziția.
6. Și pe banii cetățenilor nu poți plăti materiale, în care unii se destăinuie ce vor face în cabina de vot la anu’!!! Pentru că este inadmisibil.
De aia e manipulare domnule!
Și-apoi culmea râsului! Primaru’ se întreabă retoric, dacă n-are el dreptul să informeze populatia despre ce-a făcut cu banii!!! Păi tocmai aia cerusem și eu în interpelare. Cât au costat domnu’ primar broșurile electorale, câte numere ați făcut, cine le-a scris și cine le-a platit, și tiparu’ și pe aceia care le-au împărțit noaptea prin cutiile poștale.
Și încă ceva, ca să răspund la chestia cu ce pot eu să solicit și subordonarea : nu cunoașteți legea domnu’ primar!!!
În Legea administrației publice, 215 din 2001, republicată și actualizată, aia după care se ghidează și primarii în mod curent, scrie așa, la sectiunea a 2-a, Atribuțiile consiliului local, art.36, alin.(6), litera d) poate solicita informări si rapoarte de la primar, viceprimar si de la sefii organismelor prestatoare de servicii publice si de utilitate publică de interes local; (consiliul local adică...). Nu-i vorba de subordonare... dar așa, o informare mică, un raporțel, ceva! Oricum la ora la care scriu acestea, s-a desfășurat deja ședința de pe luna iunie a consiliului local (a municipiului Reghin) și evident că nu a apărut nici un răspuns, (e mult de calculat!?). Primarul răspunde (când vrea!) dar nu dă socoteală. Deh! Numai în fața marii adunări...
Dacă nu vă plac în postura de consilier local, răspundeți-mi ca unui, cetățean. Și eu sunt reghinean!
:)
sorinpui@gmail.com
P.S. - M-am tot gândit că ăsta-i pamflet.
P.S.2 - Și la edilu’ ăla gol a lui Andersen.
"
luni, 20 iunie 2011
ultimul punct din cele trei în suspensie...
e convențional, ar fi putut fi patru sau cinci ori zece, cineva însă a stabilit că sunt trei, pui trei puncte și după aia stai un pic pe gânduri, urmează reflexia, poate... îți zici va mai fi, ori nu, are sens ori nu, cele trei puncte te trimit în zona pre-deciziei, în pre-gând și pre-faptă, sunt secundele de dinainte de, premergătoarele, pământul fertil din care va ieși decizia, gândul, fapta... și ultimul punct poate fi foarte important,el înscrie, încheie...
marți, 7 iunie 2011
punctul doi din cele trei în suspensie
degetele trec peste taste indiferente, niciuna nu zâmbește, niciuna nu clipește, nu există click și carevasăzică nici declic, fiecare cu a lui, degetele levitează, tastele adastă, gândul e mort, conexiune întreruptă...
azi dimineață, înainte de șapte, soarele abia se ridica de după dealul din stânga mea, molcom, își lua avânt pentru prigoana care avea să o abată peste lume câteva ore mai târziu, eu priveam vârfurile din Retezat, Peleaga cel mai mare, mai în stânga, pe care am fost acum doi ani, și Retezatu, mai în dreapta, pe care am fost când aveam șaptesprezece ani...
și acolo unde stăteam eu era punctul de joncțiune al lumilor mele, civilizația în spate, munții în față, în stânga apa jos în hău și soarele deșteptat și încă blând și-n dreapta plin de greieri, nici o suflare de om...
și m-am gândit: pe drumul ăsta dată trecută aveam șaptesprezece ani...
azi dimineață, înainte de șapte, soarele abia se ridica de după dealul din stânga mea, molcom, își lua avânt pentru prigoana care avea să o abată peste lume câteva ore mai târziu, eu priveam vârfurile din Retezat, Peleaga cel mai mare, mai în stânga, pe care am fost acum doi ani, și Retezatu, mai în dreapta, pe care am fost când aveam șaptesprezece ani...
și acolo unde stăteam eu era punctul de joncțiune al lumilor mele, civilizația în spate, munții în față, în stânga apa jos în hău și soarele deșteptat și încă blând și-n dreapta plin de greieri, nici o suflare de om...
și m-am gândit: pe drumul ăsta dată trecută aveam șaptesprezece ani...
duminică, 5 iunie 2011
unul din cele trei puncte în suspensie
nu am mai scris de ceva vreme... când s-au potrivit cuvintele n-a fost timp, când a fost timp nu am fost eu acasă, joia trecută când toate s-au potrivit un declic le-a închis pe toate, sau oboseala, vineri dimineața mi-a decedat laptopul, azi după masă a înviat, și oricum cuvintele parcă sunt mereu aceleași, parcă îl aud pe house, toți mint, nimeni nu se schimbă... rămânem aceiași, și-apoi dacă regula lui șapte a căzut, s-a instaurat anarhia, de fapt nu am mai scris din cauza unei cărți, a autorului ei mai precis, care în prefață m-a lovit, dezapreciind pe cei ce scriu jurnale, bloguri, că sunt o exacerbare a eului, expunerea indecentă a sinelui fără câștiguri memorabile pentru comunitate... și m-am rușinat. are dreptate. câștigul cuvintelor așezate aici nu există iar dacă sunt importante pentru mine, ar trebui să rămână numai pentru mine... ce am a face?!
http://youtu.be/Pfi1UQ_PKQI, ca mine...
http://youtu.be/Pfi1UQ_PKQI, ca mine...
miercuri, 4 mai 2011
retorica zilei de 4 mai
de fapt, lucrurile pot fi simple, dacă vrei să fie astfel, pentru că... se poate să fie zi, sau se poate să fie noapte... nu este de fapt definitoriu?... poate să fie așa precum vrei să fie, zi ori noapte, alb ori negru, dulce ori acru, povestea să meargă mai departe ori nu... și să îmi găsesc pereche...
http://youtu.be/Sm8NCaI_ZkU,
http://youtu.be/Sm8NCaI_ZkU,
miercuri, 20 aprilie 2011
bula pătratică
nu am mai scris. nu am mai scris nimic. nici nu prea am avut chef și nici măcar nu am scris ceva, puțin. am suferit în preajma gândului că nu am mai scris. poate e mult spus suferit. poate e exagerat spus și gând. și atunci poate nici preajma nu e bine plasată. nu am urmărit niciodată efectiv procesul ăla laborios, în care faci mișcări circulare continue cu mâna, învârtind în oală chestia aia galbenă, să văd cum se întâmplă când se întâmplă, să ți se taie maioneza... mie mi se tot taie deși senzația mea este că fac mișcările corecte.
ș-atunci mă risipesc... și bula (fără gând și preajmă!) ca să nu devină fâs o turtesc să pară pătratică.
ș-atunci mă risipesc... și bula (fără gând și preajmă!) ca să nu devină fâs o turtesc să pară pătratică.
vineri, 1 aprilie 2011
nu-i păcăleală
mitul numărului 7 pe care l-am tot cultivat până acum pe blogul meu, s-a dizolvat. ieri. de acum, a fi cum a ieși.
http://www.youtube.com/watch?v=uHt05RQnJyU
http://www.youtube.com/watch?v=uHt05RQnJyU
joi, 31 martie 2011
singurãtatea alergātorului fãrã gânduri
astazi am avut sedinta de consiliu local. am pus la cale treburile orasului. fata de problemele tãrii problemele noastre sunt minore. particularul fata de general. generalul bate particularul. mai multul bate mai putinul. interesul celor multi e deasupra interesului particular. ca e democratie frate! nu intotdeauna, dar exceptiile sunt putine. dar sa ignori angajamente asumate de România fata de Uniunea Europeana, angajamente pe care si tu, cetatean obscur al acestui continent si care ai primit mandat de consilier de la 640 de reghineni (cca.) sa ii reprezinti, si pe care le-ai votat cu mana dreapta, inseamna sa devii personaj caragialesc. sã râzi? sau sa plângi?
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)